O echipă de arheologi bulgari a descoperit recent un cimitir al unei aşezări străvechi, care a scos la iveală un ritual de înmormântare pe cât de ciudat, pe atât de intrigant, relatează Daily Mail. Situl arheologic, despre care se crede că ar data încă din anul 4700 î.Hr., se află în apropierea localităţii Provadia, la aproximativ 60 de kilometri de litoralul bulgar al Mării Negre. Arheologii care au descoperit necropola au constatat cu stupoare că locuitorii acestei aşezări îşi tăiau morţii pe jumătate şi îngropau doar partea superioară a trupului.
Profesorul Vassil Nikolov, coordonatorul lucrărilor, a precizat că munca de cercetare s-a concentrat pe aşezarea propriu zisă – considerată cel mai vechi oraş din întreaga Europă – şi pe cimitirul acesteia. Specialiştii nu au reuşit să emită nici o ipoteză care ar putea să justifice ritualurile de înmormântare bizare, mai ales că, potrivit dovezilor, acestea nu erau aplicate tuturor persoanelor decedate – unele cadavre au fost găsite mutilate, în schimb, altele fuseseră îngropate întregi.
File de istorie
Ceea ce arheologii au stabilit însă cu precizie a fost faptul că, în general, locuitorii din această regiune, cunoscută drept un centru important pentru producerea sării, erau extrem de bogaţi. Profesorul Nikolov a precizat că dovezile arheologice au arătat că cei 300-350 de localnici din Provadia locuiau în case cu două etaje şi cei mai mulţi îşi câştigau traiul din munca în minele de sare din regiune. „Apa sărată era evaporată prin diverse tehnici, iar sarea rezultată în urma acestui proces era pe atunci o sursă importantă de venit“, a explicat arheologul. Oraşul este şi astăzi un centru important pentru industria producătoare de sare, fiind o regiune în care se fac investiţii masive pentru extragerea acestei resurse. În vremurile străvechi, însă, Provadia-Solnitsata era singurul loc din Balcani unde se producea sare, prin urmare nu este de mirare că veniturile erau înfloritoare, resursa fiind şi pe atunci la fel de importantă ca şi în prezent. Vassil Nikolov a mai arătat că, pentru ca averea oraşului să fie protejată, aşezământul era înconjurat de ziduri din piatră înalte de trei metri şi groase de doi metri, construcţii despre care arheologii cred că ar fi cele mai vechi şi masive fortificaţii din istoria timpurie a Europei.
Alte descoperiri făcute de echipa de arheologi sugerează că, încă de acum mii de ani, locuitorii acestui aşezământ îşi creaseră un sistem de clase sociale. Margarita Lyuncheva, unul dintre membrii echipei, a explicat pentru CNN că în unele dintre morminte au fost găsite ace de păr din cupru, ceea ce poate reprezenta un simbol al distincţiei dintre clasele sociale cărora le aparţinuseră cei decedaţi. Descoperirile făcute de echipa bulgară au fost confirmate până acum de cercetători din Marea Britanie, Japonia şi Germania.
